| Turdaş |
 Turdaş – comună în
judeţul Hunedoara,
aşezată pe
malul stâng al
Muresului, la nord
de DN 7 şi calea
ferată,
ascunsă după o
mică colină.
Se află la o distanţă de
6 km de Orăştie şi
la 20 km faţă de
Deva. Râul Mureş înconjoară satul
spre nord şi vest,
iar spre est se află pârâul
Sitiş, care desparte
hotarul Turdasului
de al Pricazului.Denumirea de Turdaş are semnificaţia de "trecătoare întărită". Pe aici se făcea trecerea peste râul Mureş de la Turdaş la Bobâlna cu ajutorul brudinei, un pod plutitor. Istoricul acestei aşezări ne spune că Turdaş este o staţiune neolitică de la cotul Mureşului. Această staţiune neolitică a fost descoperită de poetul Ion Budai-Deleanu din Cigmău, care a publicat la Viena un articol intitulat "O vatră preistorică pe Mureş". După aceea locul a fost explorat de către Sofia Torma, cercetătoare, care se stabileste în Orăştie, unde cu piesele colectate din Turdaş, alcătuieşte un muzeu arheologic. După moartea sa, în 1901, muzeul este mutat la Cluj. 
Cercetările încep în anul 1875 rezultatele fiind prezentate la congresele internaţionale, cercetări ce au dus la concluzia că acest teritoriu a fost locuit de daci de origine getică. Bogata colecţie arheologică de la Turdaş a fost dusă iniţial la muzeul din Budapesta apoi a fost răscumpărată şi se află la muzeele din Deva, Alba-Iulia şi Cluj-Napoca sub denumirea de "Cultura Turdaş". Colecţia cuprinde unelte şi vase din ceramică, os, cremene şi piatră, care arată gradul de dezvoltare al Turdaşului în epoca neolitică. Trasee turistice în zona Turdaş Ieşind prin partea nord-vestică a Orăştiei, prin zona blocurilor, pe o şosea asfaltată, intrăm numai după 3 km în localitatea Pricaz. Satul, aşezat cândva jos, în lunca Muresului, este situat acum pe primele terase. În ceea ce priveşte numele satului, el a variat în funcţie de epocă: Purkas (1322), Sacerdos de Purkas (1335), Parkaaz (1488), Parkas (1494), Perkasz (1504), Perkaz (1675), Prikasz (1850). Sub raport istoric şi arheologic, Pricazul se integrează în cultura Vinča-Turdaş, cunoscută pe întreaga vale a Mureşului. În anul 1953 "pe malul stâng al cursului vechi al Mureşului au fost semnalate fragmente ceramice preistorice şi un vârf de lance hallstattian".  În
anul 1964 s-au găsit
la Pricaz, în
apropiere de albia
Mureşului, obiecte
asemănătoare
cu cele din staţiunea
neolitică Turdaş, în
special cioburi şi
un inel de aur, păstrate
acum la muzeul judeţean
din Deva. Este cert
că în această parte
a existat o aşezare
neolitică, identică cu
cea din Turdaş.
Cu ocazia diferitelor
lucrări agricole şi
de construcţii, în
alte părţi
ale satului au ieşit
la suprafaţă obiecte
de ceramică şi ţigle. În
terenul fabricii de
cărămidă s-au
găşit o monedă de
argint cu inscripţia "Hadrian",
vârfuri de lance,
râşniţă,
pumnal de fier, ceramică etc.Se ştie că în anul 1334 localitatea a fost colonizată cu saşi, dar fiind prea puţini au fost asimilaţi de elementul autohton. Primele menţiuni despre Pricaz se referă la plata obligaţiilor către papalitate în anul 1335. Spre sfârşitul răscoalei din 1784, la îndemnul episcopului Nichitici, satele Sereca, Beriu, Pricaz sunt "pacificate" ceea ce înseamnă că participaseră la răscoală. Pricăjenii au şimpatizat şi cu mişcarea revoluţionară a lui Tudor Vladimirescu din 1821.   De
la ramificaţia
Turdaş spre dreapta şi
Mărtineşti
spre stânga, înaintăm
pe DN 7 spre Simeria
- Deva. La 2 km de
Turdaş şi
la 8 km de Orăştie,
intrăm în
satul
Spini, şituat
chiar pe şoseaua
naţională.
Vatra satului era în
vechime mai la nord-vest.
Pentru că Mureşul
se revărsa deseori
pe acest loc, cauzând
mari pagube, oamenii
s-au mutat mai spre
sud, pe un loc mai
ridicat, plini de mărăcini şi
spini, de unde se trage şi
denumirea localităţii.Aici dăinuiesc câteva clădiri care au aparţinut regimentelor de graniţă înfiintate de Maria Tereza în anul 1761. Spinul de astăzi este format dintr-o şingură stradă dreaptă şi ne apare ca o aşezare prosperă. |
|
|
