Căluşarul

     Jocul şi în acelaşi timp obiceiul căluşarilor este întâlnit în toate satele zonei şi pe Valea Grădiştei, el se practică numai la sărbătorile de iarnă, fiind cunoscut sub numele de căluşar, căluşer sau scăluşer. Deşi lipseste o atestare documentară, se presupune că el s-ar practica din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. În toate satele de pe Valea Grădiştei numărul jucătorilor variază de la 5 la 20 de feciori. La Beriu, în ceata de căluşari apar diferite functii: vătaf, bate coada, fruntea cetii, colcer, căşer. La Bucium, ceata are un vătaf, un colcer, chemători. La Ludeşti există un vătaf, doi cârciumari, care servesc la gazdă pe ceilalti cu băutură şi mâncare, în special pe 28 decembrie, când are loc ospăţul, petrecere la care participă tot satul.
     În ceea ce priveste costumaţia, deşi în general îmbrăcămintea căluşarilor este aceeaşi, ca afirmare a portului naţional, există şi mici diferenţe. În toate satele din zonă căluşarii sunt îmbrăcati în cămaşă ţărănească, la cei mai mulţi cu ciocănele, cioareci, pieptar de Sălişte cu şerpoici. Peste pieptar e aranjat brâul naţional, de la stânga la dreapta. Tot pe pieptar sunt panglici în diferite culori. Pe spate, peste brâu, se poartă cârpa de căluşar, ţesută acasă de femei, având aplicată pe ea paiete. De la genunchi în jos sunt aranjate zdrâncanele, făcute din lână în diferite culori, care atârnă până la glezne, precum şi clopoţei sau zurgălăi, fixati în partea de sus a zdrâncanelor. Bâta ce o poartă căluşarii este artistic lucrată, vopsită în diferite culori, sub formă inelară, iar de sub măciucă atârnă fonte lungi în diverse culori. La capătul de jos, bâta are verigă şi cui.
     În toate satele, căluşarii umblă pe la casele oamenilor în zilele sărbătorilor, jucând şi colindând.

Claca

     Claca este tot o manifestare folclorică specifică zonei, cunoscută în toate satele şi toate timpurile. Claca, formă specifică rentei feudale, constând din munca gratuită pe care ţăranul era obligat s-o presteze în folosul stăpânului moşiei, şi-a pierdut demult înţelesul pe aceste meleaguri. Noul sens al cuvântului este acela de muncă colectivă benevolă pe care o fac ţăranii spre a se ajuta unii pe alţii. Adesea este însotită de o mică petrecere, cu mâncăruri şi un ritual specific, unde se spun glume, povestiri – o adevărată şezătoare. În această zonă clăcile se organizează după anotimpuri şi lucrările specifice acestora. Vara se fac clăci la cosit, în special duminica dimineaţa, la demolarea caselor, la adunat de prune etc. Iarna clăcile se organizează mai mult la lucrările din casă la care participă femeile. În general aceste tipuri de clăci sunt însoţite de petreceri cu joc şi veselie.

Nedeia

     Nedeia – din punct de vedere cultural, nedeile reprezintă petreceri comune organizate în fiecare sat la date calendaristice fixe. La nedeile din aceste sate participă feciori şi fete, dar şi tineri căsătoriţi. Momentul nedeii este un prilej chiar şi pentru cei în vârstă să facă vizite în acea zi la rude sau prieteni din localitatea respectivă. În ordine calendaristică, nedeile de pe Valea Grădiştei sunt organizate după cum urmează: aprilie - Bucium (marţi după Paşti); mai - Beriu (cu o săptămână înainte de Rusalii); iunie - Sereca (29 iunie); iunie - Orăştioara de Jos; iulie - Orăştioara de Sus (20 iulie); august - Ludeşti, Costeşti. La Deloreni nedeile se tin: Mărtineşti - a doua zi de Rusalii şi 15 august de Sf. Maria; Dâncşor - prima duminică după Rusalii; Dâncu Mare - a doua duminică după Rusalii; Tămăşasa - a doua zi de Pasti.
     Jocul se desfăşura afară sau într-o şură, iar astăzi la căminul cultural. Manifestarea începea la amiază şi se continua până seara târziu. Se obişnuia ca, în încheiere, să se "încâlce" nedeia printr-un joc specific. Feciorii şi fetele se adunau într-un lanţ lung de 200 m, tot un fecior şi o fată, iar cel din fruntea şirului, pe o muzică specifică, intra printre diferitele perechi şi iesea printre altele, încât se producea o încâlcire neprevăzută a şirului. Către seară, oaspeţii erau chemaţi "pe omenie" la diferite familii, fete sau feciori. Această invitaţie se întorcea când nedeia avea loc în alt sat.

Festivaluri concurs

     Festivalul concurs de muzică sacră Cu noi este Dumnezeu, organizat din anul 1990, a ajuns la cea de-a XII-a editie. Festivalul este organizat de Centrul de îndrumare a creaţiei populare, Parohia Ortodoxă I din Orăştie şi Consiliul Judeţean Hunedoara. La fiecare ediţie îşi dau concursul formaţii corale din întreaga ţară.

     Festivalul concurs interjudetean Căluşerul Transilvan. Prima ediţie a avut loc acum 35 de ani. Anul acesta, a XXXV-a editie se va desfăsura la Dânc, judeţul Hunedoara. Festivalul este organizat de Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional al judeţului Hunedoara, Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Hunedoara - Deva, Consiliul Municipal Orăştie şi Casa de Cultură Orăştie.