| Sarmizegetusa
Regia |
|
 Adevăratul
centru administrativ şi
religios al dacilor
a fost Sarmizegetusa,
aşezată pe
malul drept al Apei
Grădistei. Deşi
se află la 1200
m altitudine, cetatea
este dominată de înălţimile înconjurătoare
mai mari, la confluenţele
Râului Alb cu
Godeanu. Ruinele de
aici scot la iveală cele
trei părţi
componente: cetatea
propriu-zisă,
sanctuarele şi
aşezările
civile. Intrarea în
cetate era aşigurată de
trei porţi. Poarta
de est ne conduce pe
un drum larg de 5 m,
pavat cu lespezi de
piatră cioplită,
până la
sanctuare, care sunt
situate pe alte terase,
la circa 100 m. Zidurile
cetăţii au
grosimea de 3 m, sunt
constituite din blocuri
de piatră şi închid
cinci terase, acestea
având o suprafată de
3 ha. Din complexul
religios se mai pot
vedea şapte construcţii.
Sanctuarul
mare, rotund, este
cel mai important element,
constituit din blocuri
de piatră aşezate în
formă de cerc
cu diametrul de 30
m. În interiorul
lui se află un
al doilea cerc cu diametrul
de 20 m, realizat din
stâlpi de lemn,
dispuşi sub formă de
potcoavă.
Cel
de al doilea sanctuar, în
apropierea celui mare,
are 114 stâlpi
de piatră dispuşi în
13 grupe. Cel de al
treilea sanctuar are
formă patrulateră,
fiind împrejmuit
cu stâlpi de
andezit, având în
interior 18 coloane
grupate în trei
rânduri. Pe terasa
superioară a complexului întâlnim
grandiosul sanctuar
cu coloane având
dimensiunile de 38
m lungime şi 32
lăţime. Acesta
este format din 60
de coloane grupate în şase
rânduri de câte
10. După sfârşitul
războiului daco-roman
din anul 106 e.n.,
deşi cetatea era în
mare parte avariată,
Traian a instalat aici
o puternică garnizoană romană cu
ostaşi din legiunea
a IV-a Flavia Felix.
 Vestigiile
descoperite la Sarmizegetusa,
centrul politic, religios şi
militar al dacilor,
constau din urme de
locuinţe, unelte
de fier, părţi
din vase, ceramică dacică pictată,
un vas cu inscripţia "Decebalus
per Scorillo",
blocuri de piatră cu
litere greceşti şi
latine, obiecte de
podoabă din metale
preţioase, monede
etc.
Accesul
la cetate se face urmând
drumul forestier de
la cabana Costeşti
către satul Grădişte
(10 km), până la
intersecţia drumului
cu pârâul
Valea Albă (6
km). Se continuă drumul
pe vale (4 km), terenul
fiind mai dificil.
Este posibil accesul
cu autoturism în
perioade secetoase şi
cu numai cu autoturism
de teren în perioade
ploioase. Deşi
sunt numai 20 km de
la Cabana Costeşti
până la
Cetate, timpul necesar
parcurgerii acestui
drum cu maşina
este de aproximativ
o oră. O altă variantă de
a ajunge la cetate
este drumul forestier
de la cabana Costeşti
la cabana forestieră Tâmpu
(22 km), drum acceşibil
cu autoturismul, restul
traseului urmând
a se parcurge pe potecă,
pe jos, în circa
40 de minute. Cabana
forestieră nu
oferă poşibilităţi
de cazare, se poate
utiliza doar ca refugiu. |
|
| Rezervari |
Telefon/fax: 0254-244646
Mobil: 0731-302020
Email: doru07popa@yahoo.com
|
|
| Plan
acces |
 |
|
|
Adevăratul
centru administrativ şi
religios al dacilor
a fost Sarmizegetusa,
aşezată pe
malul drept al Apei
Grădistei. Deşi
se află la 1200
m altitudine, cetatea
este dominată de înălţimile înconjurătoare
mai mari, la confluenţele
Râului Alb cu
Godeanu. Ruinele de
aici scot la iveală cele
trei părţi
componente: cetatea
propriu-zisă,
sanctuarele şi
aşezările
civile. Intrarea în
cetate era aşigurată de
trei porţi. Poarta
de est ne conduce pe
un drum larg de 5 m,
pavat cu lespezi de
piatră cioplită,
până la
sanctuare, care sunt
situate pe alte terase,
la circa 100 m. Zidurile
cetăţii au
grosimea de 3 m, sunt
constituite din blocuri
de piatră şi închid
cinci terase, acestea
având o suprafată de
3 ha. Din complexul
religios se mai pot
vedea şapte construcţii.
Vestigiile
descoperite la Sarmizegetusa,
centrul politic, religios şi
militar al dacilor,
constau din urme de
locuinţe, unelte
de fier, părţi
din vase, ceramică dacică pictată,
un vas cu inscripţia "Decebalus
per Scorillo",
blocuri de piatră cu
litere greceşti şi
latine, obiecte de
podoabă din metale
preţioase, monede
etc.