| Cetatea de la Costeşti |
 Prima
cetate, la o distantă de
19 km de Orăştie şi
46 km de la Deva, este
situată pe vârful
unui deal, dominând
toate văile din
jur, în vremea
dacilor îndeplinind
un mare rol strategic.Cetatea Costeşti este apărată printr-un întreg sistem, format dintr-un val de pământ, larg la bază de 6-8 m şi înalt acum de 2-2,5 m, care înconjoară terasele de sub deal. În val erau înfipţi stâlpi groşi de lemn, formând astfel palisada după care se adăposteau luptătorii. Cetatea nu avea şanţ, dealul fiind foarte abrupt. Valul nu se închidea complet, capetele sale se petreceau unul peste altul, formând un cleşte. Chiar depăşind acest obstacol, duşmanul rămânea neputincios în faţa zidului maşiv al cetătii.  Din
loc în loc, zidul
cetăţii avea
puternice bastioane. În
timpul primului război
daco-roman, cetatea
Costeşti, "singura
cucerire, este incendiată de
către romani".În răstimpul dintre cele două războaie, dacii o refac, degajând-o de urmele incendiului cu care supraînalţă valul. Aşa se explică culoarea roşie a ei. Accesul la ruinele cetăţii se face pe jos, urmând drumul ce duce de la cabana Costeşti pe partea stângă a drumului Grădişte în circa 40 de minute. Drumul este accesibil şi pentru autoturisme parţial, până la circa 300 m de ruine. Cetatea de la Blidaru  Face
parte din complexul
de fortificaţii
care aveau destinaţia
de a apăra
capitala Daciei.
Importanţa
acestor ruine consta
atât în
rolul militar pe
care l-a avut,
cât şi în
cel spiritual,
ilustrat de existenţa
sanctuarelor de
aici.Accesul se face pornind de la cabana Costeşti pe poteca ce urcă pe partea stângă a râului Grădişte spre dealul Blidaru. Drumul prezintă marcaj turistic, este mai dificil şi nu poate fi parcurs decât pe jos. Timp necesar circa 80 de minute. Cetatea de la Piatra Roşie Dincolo de Blidaru, înspre satul Luncani se poate ajunge la cetatea de la Piatra Roşie, aşezată pe vârful dealului cu acelaşi nume, la o altitudine de 832 m, între pâraiele Valea Roşie şi Valea Tisei. Ruinele cetăţii, construită din piatră pe jumătatea de miazăzi a platoului, indică forma ei de patrulater, cu laturi lungi de 96 m şi cele scurte de 39 m. Cetatea a dispus de cinci turnuri, iar în interior de o clădire de lemn cu două încăperi şi un pridvor. Spre nord-vestul cetăţii se afla groapa pentru aşigurarea garnizoanei cu apă. Tot aici pot fi văzute şi urmele unui sanctuar. Obiectele mărunte descoperite atestă faptul că aici a existat şi o intensă viaţă gospodărească. În interiorul incintei a doua se afla un drum pavat cu piatră, bine păstrat, pe care se putea ajunge în cetate trecând prin turnul de sud-est. Cetatea de la Piatra Roşie, aşezată pe culmea dealului izolat şi cu prăpăstii abrupte din trei părţi, a făcut parte din şistemul exterior de fortificaţii ale Sarmizegetusei, având rolul de a împiedica înaintarea inamicului. |
|
|
